Injuraturile

In zilele de azi auziti mai mult injuraturi decat vorbe cuminti.E bine sa tinem cont de faptul ca fiecare cuvant este urmasul unei intentii si premergatorul unei actiuni.De aceea nu e bine sa aruncam cuvinte rele.
E bine sa ne obisnuim sa spunem cuvinte bune si frumoase.De ce?Pentru ca asa cum spunea cineva,daca lucrezi cu miresme si parfumuri,tu esti primul care miroase frumos,iar daca lucrezi cu gunoaie,tu esti primul care pute.Ceea ce facem altora ne schimba si pe noi.E greu de scapat de o obisnuinta,dar nu e imposibil si mai avem si unele trucuri la care putem apela cu succes.
Am aflat de cineva,sofer profesionist de Bucuresti,care injura mereu.Mediul,meseria,toate l-au adus in starea in care,la cateva vorbe scapa si cate o injuratura.Pana cand,fiind instructor la o scoala de soferi,a trebuit sa invete pe o femeie cum sa tina "colacul" in mana.Doar ca de fiecare data cand injura,femeia aceea lua mana de pe volan.Speriat,soferul a intrebat-o de ce face asa ceva.Femeia i-a spus ca ea nu rabda injuraturi,asa ca daca mai injura,lua mana de pe volan."Si ce sa spun?Nu vezi ce fac astia pe langa care trecem?",a intrebat-o. "Pai spune <<Doamne miluieste!>>,i-a sugerat ea.Au mai parcurs cativa metri si cineva le-a taiat calea.Soferul a scos capul pe geam si a strigat cu naduf: "Sa te miluiasca Dumnezeu,bai!!".Au trecut ani si lumea a inceput sa-l cunoasca drept soferul care striga in trafic "Dumnezeu sa te miluiasca!" in loc sa injure.
   Nu e usor sa rupi o patima,sa dezradachinezi o obisnuinta.E nevoie de multa stapanire de sine,de multa vointa.Uneori insa,cu putina intelepciune,reusim sa schimbam doar putin,ceea ce ne face rau, fara sa fie nevoie sa scoatem tot copacul din radacina.E ca si cand altuiesti un pom paduret cu o ramura dintr-unul roditor.Radacina ramane aceeasi,dar roada se face buna!E bine sa invatam sa ne folosim defectele in asa fel incat sa ne aduca roada buna.